De-atâtea nopti aud plouând,
Aud materia plângând
Sunt singur, si ma duce-un gând
Spre locuintele lacustre.
Si parca dorm pe scânduri ude,
In spate ma izbeste-un val -
Tresar prin somn, si mi se pare
Ca n-am tras podul de la mal.
Un gol istoric se întinde,
Pe-aceleasi vremuri ma gasesc ...
Si simt cum de atâta ploaie
Pilotii grei se prabusesc.
De-atâtea nipti aud plouând,
Tot tresarind, tot asteptând
Sunt singur si ma duce-un gând
Spre locuintele lacustre.
(Lacustra de George Bacovia.)
Se potriveste aceasta poezie pentru vremea care este in Oradea ... foarte deprimant e cand vezi ca in toiul verii, de o saptamana incoace tot ploua, tuna, fulgera, etc ...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu